Care are probleme grave cu pancreasul,rinichii, glicemia, inima, articulaţiile, ficatul, colesterolul, ovarele, sistemul digestiv făcut praf.
Da, cam astea sunt probleme majore, pe lângă alergii la praf, mucegai, câini, probleme de respiraţie, sistem imunitar deficitar, coloană strâmbă, activitate cerebrală deficitară (gosh, acum când scriu îmi pică fisa că tipa mi-a insinuat că-s un pic tută şi nu gândesc prea mult), anxietate, probleme de circulaţie… Uhm, cred că le-am menţionat pe toate.

Da, cam astea-s problemele depistate după ce am făcut un control cu biorezonanţă. Acuma stau şi eu şi mă întreb: cum ar putea o persoană care are absolut fiecare organ din corp avariat, să stea acum în cur pe scaun şi să scrie şi un articol ironic la adresa multitudinii de boli pe care le are?!
Băi, e jale cu mine. Ar trebui să fiu dracului moartă la pat, şi mama la capul meu pregătită să îmi aprindă lumânarea.

Nu spun nu medicinei alternative, doamne fereşte. Dar parcă sună mult prea frumos… să îţi pui nişte electrozi la mâini, picioare şi cap, şi să afli toate bolile pe care le ai, şi cele la care eşti predispus. Asta ar însemna adio ace, adio operaţii, huh? Nu spun nu, bioenergia există, şi poţi afla anumite lucruri despre corpul tău cu ajutorul ei. Dar de aici, la a pretinde că fiecare organ din corp are piticii lui şi că trebuie să iei un pumn de pastile pe zi ca să nu mori, e cale lungă nene.

Apropo, costurile pentru o cură de 30 de zile cu pastilele recomandate de doamna doctor wanna be, costă doar 150 de lei… acceptabil? Trebuie să fac cură de 90 de zile… Tot acceptabil? O dată la 30 de zile trebuie să fac câte un nou control cu biorezonanţă în valoare de 100 de lei; parcă nu mai e aşa de acceptabil.

A mai încercat cineva şmecheria asta? Poate sunt eu bătută în cap, dar pe lângă faptul că mi s-au spus numai banalităţi, idei vagi şi aproape valabile la oricine, m-a şi băgat în sperieţi când mi-a zis că-s predispusă la boli de creier. Adicătelea am să fiu senilă pe la 60 de ani. Du-ti băi de-aici. Mi-am pus trei metale pe cap şi-ai dat un click pe laptop şi ai senzaţia că te cred?

Vreau şi eu nişte păreri. Aţi încercat? E adevărat? Nu de alta, dar nu mă simt bolnavă chiar deloc.

Am observat în ultima vreme mulți copii, și nu neapărat copii, adolescenți sau chiar oameni trecuți de 20 de ani care au probleme de integrare. Chestii din copilărie, traume, timiditate sau  frica de refuz, nu știu… dar încercările lor sunt disperate și deși eșuează de fiecare dată, se complac în singurătatea lor patetică.

Nu vreau să fiu rea, dar majoritatea merg pe principiul că trebuie să atragă atenția. De-acord, e și asta o modalitate… ești diferit => stârnești interesul => oamenii te primesc în grupulețul lor ca să se lămurească care e treaba cu tine și să te descifreze. Dar, există un dar. Și anume că trebuie să știi prin ce să fii diferit.

Unii renunță la apă și săpun, încep să asculte screamo, hard rock, se dau pe satanism și chestii oculte, și-și cumpără haine negre că se murdăresc mai greu. OK, e posibil să te   remarce cineva, da` e cu două tăișuri treaba: ori te scuipă-n creștet că arăți ca ultimul nespălat, ori te acceptă pentru 2 zile, dar când observă că le întorci nasul la spate când apari, primești un șut în fund.

Alții, încep să se taie.  De ce? Frustrări interioare, sado-masochism, încercări disperate de a-și găsi personalitatea, nu știu. Și totuși, cu ce te simți mai special când trebuie să porți pulovere cu mânecă lungă când sunt 40 de grade afară pentru că nu poți apărea la școală/facultate/în autobuz cu mâinile pline de tăieturi și cicatrici?

Și vine partea hardcore – ne apucăm de prafuri, fumat, alcool. E adevărat, starea de euforie, starea de bine, te ajută să socializezi. Și merge. Bei o bere, bei două, dai o vodtka pe gât, te simți bine și începi să turui ca o moară stricată vorbind cu oricine despre orice și pleci acasă cu vreo 3-4 numere de telefon în plus în agendă.  Ceea ce nu mulți știu,  e că nu așa îți faci prieteni. Așa îți faci amici… și nici măcar amici, cunoștințe. Pentru că te mai întâlnești cu ei de două sau poate de trei ori – da cu indulgență, și asta ocazional, când n-ai cu cine să tragi pe nas. Problema e că te prinde, pare fain, agenda se mărește, lista de la mess se umple, și ajungi să bei dimineața, la prânz și seara, să iei praf în fiecare weekend, și să realizezi că nu merge de fiecare dată și că singurul beneficiu e că devii dependent.

Deci nu, astea-s exemple de așa nu!  E inutil să cauți să socializezi atunci când nu ești TU. Beat, trotilat, fumat și high, poate să fie oricine. Oricine face glume, dă dume prostești și poate să facă 10 oameni să râdă după 3 beri băute pe nerăsuflate. Dar când trece efectul, trece și distracția, și o luați pe cărări diferite. Wake up, nu asta e soluția.